Un biciclist care pedalează în aer poluat inhalează o cantitate mai mare de poluanți decât un pieton sau un șofer, pentru că respiră mai des și mai adânc în timpul efortului. Concentrația poluanților din jurul lui nu este însă neapărat mai mare decât în habitaclul unei mașini, iar expunerea se poate reduce mult prin alegerea traseului și a orei. Pentru cei mai mulți oameni sănătoși, beneficiile mersului regulat pe bicicletă rămân mai mari decât riscurile legate de aerul din oraș.
De ce inhalează un biciclist mai mult aer poluat?
Un biciclist inhalează mai mult aer poluat pentru că ventilația pulmonară crește odată cu efortul, iar plămânii mută într-un minut de câteva ori mai mult aer decât în repaus. Doza inhalată depinde de concentrația poluanților, de volumul de aer respirat și de timpul petrecut în trafic.
| Activitate | Aer respirat, orientativ (litri pe minut) |
|---|---|
| Repaus, așezat | 6–8 |
| Mers pe jos în ritm obișnuit | 15–25 |
| Pedalat lejer în oraș | 20–35 |
| Pedalat intens, urcări | 40–70 și peste |
Valorile diferă mult între persoane, în funcție de vârstă, mărime și nivel de antrenament. Ritmul lejer scade, așadar, nu doar transpirația, ci și cantitatea de poluanți inhalată pe kilometru.
Este biciclistul mai expus decât șoferul aflat în aceeași intersecție?
Biciclistul nu respiră neapărat aer mai poluat decât șoferul, deoarece habitaclul unei mașini aflate în coloană preia o parte din gazele de eșapament ale vehiculelor din față. Diferența apare la doza totală, din cauza respirației mai intense în timpul pedalatului.
În schimb, un drum scurt cu bicicleta pe străzi lăturalnice poate avea o expunere totală mai mică decât același drum făcut cu mașina pe un bulevard aglomerat, unde timpul petrecut în trafic este mai lung. Rolul infrastructurii dedicate este discutat în articolul despre influența pistelor de bicicliști asupra calității aerului urban.
Cum se alege un traseu cu aer mai curat?
Un traseu cu aer mai curat ocolește arterele cu trafic greu și folosește străzi paralele, parcuri și zone pietonale. Concentrația gazelor de eșapament scade vizibil chiar la câteva zeci de metri de un drum aglomerat, așa că o stradă alăturată poate face diferența.
- Străzi paralele: un ocol de câteva sute de metri pe o stradă liniștită reduce expunerea fără să lungească mult drumul.
- Parcuri și maluri de apă: aerul circulă mai bine, iar sursele de emisii sunt mai departe.
- Distanța față de țevile de eșapament: în coloane, biciclistul se oprește în fața vehiculelor sau lateral, nu imediat în spatele lor.
- Intersecții mari: accelerările de la semafor produc vârfuri de emisii, iar traseele cu mai puține opriri sunt preferabile.
Ideile pentru astfel de variante sunt adunate în articolul despre rutele mai puțin cunoscute ale orașului.
Contează ora la care se pedalează?
Ora contează, pentru că poluarea din trafic atinge de obicei valori maxime la orele de vârf de dimineață și de seară. Plecarea cu 20–30 de minute mai devreme sau mai târziu poate evita cele mai aglomerate intervale.
Iarna, în diminețile reci și fără vânt, aerul rece rămâne prins aproape de sol sub un strat mai cald, fenomen numit inversiune termică, iar fumul de la încălzire și gazele din trafic se acumulează. În astfel de zile, indicele de calitate a aerului publicat de rețelele de monitorizare oferă o imagine utilă înainte de plecare.
Ce pot face persoanele sensibile la poluare?
Persoanele cu astm, cu alte boli respiratorii sau cardiovasculare, vârstnicii și femeile însărcinate pot reduce efortul și durata turelor în zilele cu poluare ridicată și pot alege trasee cât mai departe de trafic. Planul concret de activitate fizică se stabilește împreună cu medicul curant.
- Se verifică indicele de calitate a aerului înainte de tură.
- În zilele cu valori mari, se alege un ritm lejer sau un alt mijloc de transport.
- Medicamentele prescrise se păstrează la îndemână, conform indicațiilor medicului.
- Simptomele precum tusea persistentă, respirația șuierătoare sau durerea în piept sunt motiv de oprire și de consult.
Ajută o mască la pedalatul prin oraș?
O mască filtrantă bine potrivită pe față reține o parte din particulele fine, dar nu oprește gazele precum dioxidul de azot și îngreunează respirația la efort. Eficiența depinde mult de etanșare; o mască largă, prin care aerul intră pe margini, are efect redus.
Pentru cei mai mulți bicicliști, traseul și ora aleasă reduc expunerea mai mult decât orice accesoriu. Mersul regulat pe bicicletă aduce în schimb beneficii cardiovasculare și asupra stării psihice, descrise și în articolul despre bicicletă și stres.
