Frânarea de urgență pe bicicletă se bazează pe frâna față, folosită apăsat și progresiv, cu greutatea corpului mutată spre spate. La o frânare puternică, roata din spate se descarcă, așa că cea mai mare parte a forței de oprire vine din față. Cine folosește mai ales frâna spate, din teama de a se răsturna, are nevoie de o distanță de oprire vizibil mai mare.
Câți metri are nevoie o bicicletă până la oprire?
Distanța totală de oprire a unei biciclete este suma dintre drumul parcurs în timpul de reacție și drumul parcurs în timpul frânării propriu-zise. Într-o secundă de reacție, la 25 km/h, bicicleta parcurge aproape 7 metri înainte ca manetele să fie strânse.
| Viteză | Drum în 1 s de reacție | Oprire totală, asfalt uscat | Oprire totală, asfalt ud |
|---|---|---|---|
| 15 km/h | circa 4 m | circa 6 m | circa 7–8 m |
| 20 km/h | circa 5,5 m | circa 8–9 m | circa 10–11 m |
| 25 km/h | circa 7 m | circa 11–12 m | circa 14–15 m |
| 30 km/h | circa 8,3 m | circa 15 m | circa 19–20 m |
Valorile sunt calculate orientativ pentru frâne în stare bună și o frânare bine executată; pe un drum ud, cu frâne pe jantă, distanța poate fi și mai mare. Distanța crește cu pătratul vitezei, deci o diferență de câțiva km/h contează mai mult decât pare.
De ce frâna față oprește cel mai repede bicicleta?
Frâna față oprește cel mai repede pentru că, la decelerare, greutatea bicicliștului se transferă spre roata din față, care capătă astfel mai multă aderență. Pe asfalt uscat, la o frânare de urgență, frâna față poate asigura cea mai mare parte a opririi, iar roata din spate ajunge să atingă solul aproape fără greutate și se blochează ușor.
Frâna spate rămâne utilă pentru stabilitate și pentru suprafețele alunecoase, unde o roată față blocată duce la cădere. Tipurile de frâne și felul în care se comportă fiecare sunt descrise în ghidul despre tipurile de frâne pentru biciclete.
Cum se poziționează corpul la o frânare bruscă?
La o frânare bruscă, corpul coboară și se mută spre spate, pentru ca centrul de greutate să rămână în urma roții din față și bicicleta să nu basculeze.
- Pedalele se aduc la orizontală, iar greutatea trece de pe șa pe pedale.
- Bazinul se împinge spre spate, eventual chiar în spatele șeii.
- Brațele rămân întinse, dar nu blocate, și preiau împingerea spre înainte.
- Privirea merge înainte, spre locul unde trebuie să se oprească bicicleta, nu spre obstacol.
- Manetele se strâng progresiv, nu dintr-o smucitură, iar forța pe frâna față crește pe măsură ce greutatea se mută.
Cum se frânează pe ploaie sau pe suprafețe alunecoase?
Pe ploaie se frânează mai devreme și mai blând, cu ambele frâne folosite aproape în mod egal. Aderența mai mică reduce avantajul roții din față. Frânele pe jantă au nevoie de un moment până când plăcuțele șterg apa de pe jantă; o atingere ușoară a manetelor înaintea unei intersecții le pregătește. Pe nisip, frunze ude sau marcaje, frânarea se încheie înainte de suprafața alunecoasă, iar în viraj nu se frânează deloc.
Ce semne arată că frânele nu mai sunt sigure?
Frânele nu mai sunt sigure atunci când maneta ajunge aproape de ghidon, când frânarea scârțâie puternic sau vibrează ori când distanța de oprire crește vizibil față de obișnuit.
- Plăcuțele pe jantă au canalele de pe suprafață șterse sau aproape șterse.
- Plăcuțele de disc au sub circa 1 mm de material de frecare.
- Cablul este destrămat sau ruginit, iar maneta revine greu.
- La frânele hidraulice, maneta se simte moale, ca un burete.
Reglajul de bază se poate face acasă, pașii fiind descriși în ghidul despre reglarea frânelor și a schimbătorului. Sistemele hidraulice cu probleme se lasă pe mâna unui service.
Cum se exersează frânarea de urgență?
Frânarea de urgență se exersează într-o parcare goală sau pe o alee fără trafic, pornind de la viteză mică și crescând treptat. La dreptul unui reper se frânează cât mai scurt, observând dacă roata din spate se ridică sau derapează. Câteva repetări la 10–15 km/h, apoi la 20 km/h, formează reflexul de a folosi frâna față fără panică.
În trafic, cea mai bună frânare de urgență este cea evitată: o distanță suficientă față de vehiculul din față și o poziție vizibilă pe bandă, explicate în ghidul despre poziția corectă în trafic, lasă timp de reacție, la fel ca reducerea vitezei înaintea intersecțiilor, descrisă în articolul despre siguranța în traficul urban.
