Părțile egale sunt cea mai simplă formulă de împărțire a profitului, dar nu și cea mai corectă atunci când asociații aduc lucruri diferite în firmă. Alternativele se bazează pe capital, muncă, responsabilitate sau rezultate, iar alegerea se consemnează în scris, de la început. RevistaFirmelor trece mai jos prin criteriile cele mai folosite.
Disputele dintre asociați apar rar din cauza cifrelor și mai des din cauza așteptărilor nespuse. Dacă vrei un cadru general despre înființarea și administrarea unei afaceri, vezi ghidurile RevistaFirmelor despre firma din România, apoi revino la aceste criterii.
De ce nu merg mereu părțile egale
Doi asociați pot deține același procent, dar unul lucrează zilnic în firmă, iar celălalt a adus doar bani. Un al treilea poate aduce clienți, iar altul un utilaj. Dacă toți primesc aceeași sumă, apare repede sentimentul de nedreptate, iar nemulțumirea strică colaborarea.
În mod obișnuit, într-un SRL profitul se distribuie proporțional cu participarea la capital, dacă actul constitutiv nu prevede altfel. Orice altă formulă cere deci o clauză clară și o verificare cu un jurist sau cu un contabil.
Criterii alternative
- capitalul adus: cine a pus mai mulți bani primește o parte mai mare;
- munca depusă: asociatul activ este plătit separat, prin salariu sau prin altă formă legală, înainte de împărțirea profitului;
- responsabilitatea: cine răspunde de decizii majore sau de relația cu clienții primește un bonus;
- rezultatele: o parte din profit este legată de vânzările sau de proiectele aduse de fiecare;
- vechimea și riscul asumat: cine a intrat primul în afacere poate avea o pondere mai mare.
Cum combini criteriile fără haos
Soluția frecventă este să separi cele două roluri: remunerația pentru muncă și rentabilitatea capitalului. Asociatul care lucrează în firmă primește o plată pentru activitatea lui, iar profitul rămas se împarte după părțile sociale. Astfel, nu se amestecă efortul zilnic cu investiția.
O altă variantă este un fond de bonusuri, alimentat dintr-un procent din profit și distribuit după reguli stabilite din timp. Esențial este ca regulile să fie scrise, măsurabile și ușor de verificat.
Ce trece în documente
Consemnează criteriile în actul constitutiv sau într-un acord între asociați: cum se calculează partea fiecăruia, cine decide distribuirea, când se face aceasta și ce se întâmplă dacă un asociat își reduce implicarea. Include și o procedură de revizuire, de exemplu o discuție anuală, pentru că rolurile se schimbă în timp.
Un acord bun prevede și ieșirea din afacere: cum se evaluează partea celui care pleacă, cum se încheie colaborarea și ce se întâmplă dacă firma nu mai poate continua. Pentru acest ultim scenariu, secțiunea despre închiderea sau suspendarea firmei explică pașii generali.
Cum verifici înțelegerea în timp
Stabilește o dată pe an o discuție în care asociații evaluează dacă formula mai este corectă. Dacă un asociat și-a mărit sau și-a redus rolul, ajustarea ține rapid lucrurile în echilibru.
Greșeli de evitat
Cea mai frecventă greșeală este înțelegerea verbală, pe care fiecare o ține minte altfel. Urmează formule prea complicate, pe care nimeni nu le mai poate calcula, și reguli care nu țin cont de rezultatele reale ale firmei. Mai riscantă este distribuirea profitului fără ca situațiile financiare să fie aprobate, fiindcă dividendele se acordă doar din profit disponibil.
În concluzie, alege un criteriu simplu, scrie-l și verifică-l cu un specialist înainte de prima distribuire. Așa asociații rămân la fel de motivați, iar RevistaFirmelor îți rămâne alături cu ghiduri practice despre fiecare etapă din viața firmei tale.
