Circumferința roții este valoarea din care un ciclocomputer cu senzor de roată calculează distanța și viteza: aparatul numără rotațiile și le înmulțește cu lungimea unei rotații. O circumferință introdusă greșit cu 5% produce o eroare de 5% la fiecare kilometru și la fiecare citire a vitezei. Calibrarea durează câteva minute și se face o singură dată pentru fiecare anvelopă.
Cum calculează ciclocomputerul distanța?
Ciclocomputerul cu senzor calculează distanța înmulțind numărul de rotații ale roții cu circumferința setată, iar viteza o obține din timpul scurs între rotații. Senzorul poate fi un magnet fixat pe spiță, care trece prin dreptul unui contact de pe furcă, sau un senzor cu accelerometru montat pe butuc, care detectează rotația fără magnet.
Ambele variante depind de circumferința introdusă. Ciclocomputerele care folosesc doar GPS nu au nevoie de această valoare, însă pierd precizie în tuneluri, printre blocuri înalte sau în păduri dese. Diferențele dintre aplicații și aparate sunt prezentate în ghidul despre aplicațiile pentru bicicliști.
Unde se găsește mărimea anvelopei?
Mărimea anvelopei este tipărită pe flancul ei, de obicei în două sisteme: cel tradițional, în inci sau în format francez, și cel standardizat ETRTO, format din două numere. Notația ETRTO este cea mai clară: primul număr este lățimea anvelopei în milimetri, iar al doilea, diametrul de așezare pe jantă.
- 622 corespunde roților de 700C și de 29 de inci.
- 584 corespunde roților de 650B, numite și 27,5 inci.
- 559 corespunde roților de 26 de inci de bicicletă de munte.
- 406 corespunde roților de 20 de inci, frecvente la bicicletele pliabile.
De exemplu, „37-622” înseamnă o anvelopă de 37 mm lățime, montată pe o jantă de 700C.
Ce circumferință au roțile cele mai folosite?
Circumferința unei roți se poate estima cu formula π × (diametrul de așezare + 2 × lățimea anvelopei), rezultatul fiind în milimetri. Valorile reale ies de regulă cu câțiva milimetri mai mici, deoarece anvelopa se turtește sub greutatea bicicletei.
| Anvelopă (ETRTO) | Denumire uzuală | Circumferință orientativă |
|---|---|---|
| 25-622 | 700 × 25C | circa 2 100 mm |
| 32-622 | 700 × 32C | circa 2 150 mm |
| 40-622 | 700 × 40C | circa 2 200 mm |
| 50-559 | 26 × 2,0 | circa 2 050 mm |
| 55-584 | 27,5 × 2,2 | circa 2 170 mm |
| 55-622 | 29 × 2,2 | circa 2 290 mm |
Tabelele de acest fel sunt un punct de plecare. Aceeași mărime nominală poate diferi cu câțiva milimetri între modele de anvelope, așa că măsurarea directă dă rezultatul cel mai exact.
Cum se măsoară circumferința reală prin metoda rulării?
Circumferința reală se măsoară rulând bicicleta exact o rotație completă a roții pe o suprafață plană și măsurând distanța parcursă.
- Anvelopa se umflă la presiunea folosită obișnuit pe traseu.
- Roata se poziționează cu ventilul jos, iar pe podea se face un semn în dreptul lui.
- Bicicleta se rulează înainte în linie dreaptă, ideal cu persoana așezată pe șa, până când ventilul ajunge din nou jos.
- Se face al doilea semn și se măsoară distanța dintre ele, în milimetri.
- Operația se repetă de două-trei ori, iar media se introduce în setările ciclocomputerului.
Presiunea influențează ușor rezultatul, motiv pentru care merită folosită o pompă cu manometru, ca în ghidul despre pompele de mână și cele de podea cu manometru.
Cât de mare poate fi eroarea fără calibrare?
Fără calibrare, eroarea depinde de cât de departe este valoarea implicită de cea reală și poate ajunge la câteva procente. Dacă aparatul are setată o circumferință de 2 096 mm, iar roata reală are 2 290 mm, diferența este de circa 8%: o tură de 50 km apare ca aproximativ 46 km, iar o viteză reală de 25 km/h apare ca 23 km/h.
Unele ciclocomputere pot calcula automat circumferința comparând rotațiile roții cu distanța măsurată prin GPS pe primii kilometri. Varianta automată este comodă, dar rămâne bine de verificat după schimbarea anvelopelor.
Când trebuie refăcută calibrarea?
Calibrarea se reface la orice schimbare care modifică diametrul exterior al roții sau la mutarea senzorului pe altă bicicletă.
- la montarea unor anvelope cu altă lățime sau alt model;
- la trecerea pe anvelope de iarnă sau cu crampoane mai înalte;
- la folosirea aceluiași aparat pe două biciclete, caz în care se creează profiluri separate;
- la diferențe repetate față de distanțele cunoscute ale unui traseu obișnuit.
Ciclocomputerul și senzorii fac parte dintre accesoriile electronice care cer puțină întreținere: bateriile senzorilor se schimbă la timp, iar magneții se verifică după spălare, la fel ca alte dispozitive descrise în articolul despre accesoriile inteligente pentru bicicletă.
