Fluorul este unul dintre puținele ingrediente din stomatologie cu efect preventiv demonstrat solid prin decenii de cercetare clinică. Reducerea semnificativă a prevalenței cariei dentare în țările occidentale în a doua jumătate a secolului XX este atribuită în mare parte extinderii utilizării fluorului în paste de dinți și în apa potabilă.
Cu toate acestea, fluorul generează și întrebări, confuzii și, uneori, temeri nejustificate. Articolul de față explică cum funcționează fluorul, ce concentrații sunt recomandate la diferite vârste și cum se integrează fluorizarea profesională în practica stomatologică modernă.
Mecanismul de acțiune al fluorului
Smalțul dentar este compus din cristale de hidroxiapatită – Ca₁₀(PO₄)₆(OH)₂. Fluorul se substituie ionilor de hidroxil din aceste cristale, formând fluorapatită – Ca₁₀(PO₄)₆F₂. Fluorapatita este mai stabilă chimic decât hidroxiapatita și mai rezistentă la dizolvarea acidă produsă de bacteriile cariogene.
Pe lângă întărirea smalțului, fluorul acționează prin două mecanisme suplimentare: inhibarea enzimelor glicolitice ale bacteriilor cariogene (reducând producția lor de acid) și favorizarea remineralizării zonelor de smalț demineralizat incipient (cele care nu au evoluat încă în cavitate propriu-zisă).
Sursele de fluor și concentrațiile recomandate
Pasta de dinți cu fluor – prima linie de protecție
Pasta de dinți cu fluor utilizată zilnic este metoda cu cel mai bun raport cost-eficiență pentru prevenirea cariei. Concentrațiile recomandate: 1000-1500 ppm (parts per million) fluor pentru adulți și copii peste 6 ani; 1000 ppm pentru copii 2-6 ani (cantitate de bob de mazăre); 1000 ppm pentru copii sub 2 ani (cantitate de bob de orez).
Efectul fluorizant al pastei de dinți este maximizat dacă se evită clătitul abundent cu apă după periaj – scuipatul excesului de pastă este suficient. Un strat rezidual de pastă pe dinți extinde contactul fluorului cu smalțul.
Apa fluorurată
Fluorurarea apei potabile (la concentrația de 0,7-1,0 mg/L în țările care o practică) reduce caria la copii și adulți prin contactul continuu al fluorului cu dinții și prin incorporarea lui în smalțul dinților în formare. România nu are o politică națională de fluorurare a apei potabile – de aceea alte surse de fluor (pasta, fluorizare profesională) sunt mai importante.
Suplimentele de fluor
La copiii cu risc crescut de carie sau în zone fără apă fluorurată, medicul pediatru sau stomatologul poate recomanda suplimente de fluor (tablete, picături) în doze adaptate vârstei. Nu se administrează fără recomandare medicală.
Fluorizarea profesională în cabinet
La Cris Smile Studio – clinică stomatologică din București, fluorizarea profesională este parte a vizitelor de igienizare periodice. Se aplică pe suprafețele dentare lacuri fluorurate (cu concentrații de 22.600 ppm fluor), geluri fluorurate sau spume fluorurate, care produc un efect de protecție semnificativ superior pastei de dinți uzuale.
Lacul fluorurat se aplică în câteva minute după detartraj, aderă la suprafețele dentare și eliberează fluor progresiv în câteva ore. Se recomandă evitarea alimentelor și băuturilor în primele 30 minute după aplicare.
Frecvența recomandată a fluorizării profesionale: la fiecare 6 luni pentru risc carios scăzut; la fiecare 3-4 luni pentru risc crescut (xerostomie, pacienți cu aparat dentar, diabetici, persoane în curs de chimioterapie sau radioterapie, pacienți cu cariere active).
Fluorizarea și detartrajul – combinația optimă
Fluorizarea profesională produce cel mai bun efect aplicată pe suprafețe dentare curate, fără tartru sau placă. De aceea, se recomandă realizarea ei la finalul detartrajului dentar și al periajului profesional – pe suprafețe recent igienizate, fluorul penetrează mai eficient în cristalele de smalț.
Asocierea detartrajului dentar profesional cu fluorizarea este mai eficientă decât oricare dintre ele singure. Detartrajul elimină tartrul și placa care ar împiedica contactul fluorului cu smalțul; fluorizarea întărește smalțul expus de curățare.
Fluorizarea la copii – doze și siguranță
Fluoroza dentară este o afecțiune care apare atunci când copiii ingestionează cantități excesive de fluor în perioada de formare a smalțului (primii 8 ani de viață). Se manifestă ca pete albe sau brunificate pe smalț. Prevenirea ei implică respectarea cantităților de pastă recomandate (bob de orez sub 3 ani, bob de mazăre 3-6 ani) și supravegerea copilului la periaj pentru a evita înghițirea pastei.
Fluoroza estetică ușoară (pete albe pe dinți) nu afectează sănătatea dinților și este mai puțin problematică decât cariile. Fluoroza severă este rară când recomandările sunt respectate.
Fluorul și albirea dentară – interacțiuni de cunoscut
Pacienții care urmează albire dentară profesională trebuie să știe că aplicarea de gel fluorurat imediat înainte de albire poate reduce eficiența albirii prin blocarea penetrării agentului de albire în smalț. De aceea, protocolul standard este: fluorizarea se realizează după albire, nu înainte.
Fluorizarea după albire este benefică: smalțul deschis de peroxid după albire este temporar mai permeabil și mai receptiv la incorporarea fluorului. Aplicarea de lac fluorurat sau de gel desensibilizant cu fluor după ședința de albire reduce sensibilitatea și întărește smalțul.
Fluorizarea la adulți – nu este exclusiv pentru copii
O concepție greșită frecventă este că fluorizarea este importantă doar pentru copii, în timp ce adulții nu beneficiază de ea. Realitate: fluorul protejează smalțul și dentina adulților împotriva cariei și a eroziunii acide. La adulți cu xerostomie, parodontoză cu rădăcini expuse sau risc carios crescut, fluorizarea profesională și pastele cu concentrații ridicate de fluor sunt la fel de importante ca la copii, dacă nu chiar mai mult.
Fluorizarea la pacienții vârstnici
Vârstnicii sunt un grup cu risc crescut de carii radiculare (pe rădăcinile expuse prin retracție gingivală) și de carii secundare (în jurul restaurărilor existente). Fluorizarea profesională la 3-4 luni, asociată cu paste cu concentrații mai ridicate de fluor (5000 ppm, prescrise de medic), este recomandată la pacienții vârstnici cu risc crescut.
Fluorul rămâne cel mai bine documentat instrument preventiv din stomatologie, sigur și eficient când este utilizat corect. Pasta de dinți cu fluor, utilizată corect de două ori pe zi, este fundația protecției carioase. Fluorizarea profesională, realizată la vizitele de igienizare periodică, adaugă un nivel suplimentar de protecție pentru pacienții cu risc crescut. Discuția cu medicul stomatolog despre profilul tău de risc carios te va ajuta să determini dacă ai nevoie de fluorizare suplimentară.
